Psihoselect

Reacția la criză: optimizarea de costuri și generarea de valoare

În studio, alături de realizatoarele emisiunii, Ioana Câmpean (redactor-șef G4Media) și Elena Deacu (redactor-șef Economedia), va fi Claudia Indreica, psiholog organizațional, lider al Task Force-ului Piața Muncii din Romanian Business Leaders și fondatoarea Psihoselect.

Despre perioade de criză și cultura organizațională sănătoasă – câteva idei. 

1. Reacția la criză: Optimizare de costuri vs. Generare de valoare
  • „Ceața” decizională și amânarea: Nesiguranța economică și politică creează neclaritate, determinând multe companii să amâne investițiile și deciziile strategice.
  • Capcana nevoii excesive de control: În perioade de presiune, mulți lideri revin la comportamente instinctive de anxietate și micro-management.
  • Dualitatea în criză: Prima reacție firească este optimizarea costurilor, însă criza reprezintă și un moment prielnic pentru descoperirea de noi nișe de piață și generarea de valoare. Pentru că necesită abordări diferite, este ideal ca tăierile de costuri și identificarea noilor oportunități să fie gestionate de oameni sau echipe distincte.
2. Restructurările etice și efectul asupra „supraviețuitorilor”
  • Justiția organizațională: Atunci când restructurările sunt inevitabile, ele trebuie făcute pe baza unor criterii transparente, clare și echitabile, nu la întâmplare sau exclusiv pe criterii salariale.
  • Prevenirea fenomenului de Quiet Quitting: Modul în care sunt tratați cei care pleacă influențează direct nivelul de încredere al angajaților care rămân („supraviețuitorii”). Dacă procesul nu este simțit ca fiind corect, angajații rămași se vor limita strict la cerințele minime din fișa postului.
  • Comunicare și vulnerabilitate: Liderii care comunică transparent, chiar și atunci când nu au toate răspunsurile imediate, reușesc să mențină încrederea și stabilitatea echipei.
3. Impactul AI și pericolul blocajului la nivel Entry-Level
  • Redesignul joburilor, nu dispariția lor: Inteligența Artificială nu elimină locurile de muncă, ci impune o redefinire a componentelor din care este alcătuit un rol, făcând adaptabilitatea și învățarea continuă obligatorii.
  • Riscul din piața muncii: Scăderea accelerată a angajărilor pe poziții de entry-level (vizibilă deja în domenii precum IT) amenință formarea viitorilor specialiști de nivel middle și senior.
4. Meritocrație și cultură organizațională sănătoasă
  • Pachetul complet de recompense: Motivarea angajaților nu depinde doar de componenta financiară, ci și de recunoașterea publică/socială și de perspectiva de dezvoltare și siguranță în cadrul companiei.
  • Depășirea „culturii îndatorării”: Construirea unui sistem transparent și meritocratic, în care efortul este conectat direct la rezultate și recompense, este esențială pentru eliminarea practicilor toxice moștenite în cultura de lucru.