Care sunt abilitatile care ne asigura succesul? Yuval Harari si teoria viitorului
Noul model de educatie
Precum Yuval Noah Harari, si eu cred in educatie! Avem nevoie de educatie! Si nu ma refer aici doar la educatia oferita de sistemul de invatamant. Aceasta este doar o parte din ceea ce inseamna educatia. Avem nevoie de o cat mai ampla implicare a noastra, a tuturor, in procesul de educatie, stiind ca acest lucru nu mai este definit in timp si incadrat doar in institutiile de invatamant. Educatia este un proces continuu. Fiecare dintre noi aduce o contribuie, fie ca vorbim despre feedback-ul pe care il acordam sau despre jurizarea unor proiecte de start-up sau chiar despre sustinerea in fata unei comisii a unei lucrari de licenta.
Profesorul Harari sesizeaza nevoia unui accent pus, in educatie, pe aprofundarea celor 4 C – comunicare, colaborare, creativitate si critical thinking (gandire critica). Astazi, mai mult ca oricand, oamenii nu au nevoie doar de un flux de informatie. Au nevoie de abilitatea de a decodifica informatia, de a intelege sensul acesteia, precum si de a o integra intr-un context larg, o intelegere globala. O alta abilitate a carei importanta o subliniaza Harari este separarea informatiei importante de cea neimportanta.
In primul rand, este nevoie sa ne educam pe noi insine. Acesta este primul pas! Suntem direct responsabili de nivelul nostru de pregatire. Iar apoi ne putem extinde la oamenii din jurul nostru – familie, prieteni, colegi, companii, institutii publice, comunitatea din care facem parte. Principalul obstacol in calea educatiei noastre este, conform lui Yuval Harari, propriul blocaj psihologic. Pentru a inlesni invatarea, este necesara o schimbare a abordarii in care ne asteptam doar ca altii sa contribuie la informarea noastra, la dezvoltarea abilitatilor noastre. Se intampla deseori sa ne privim ca rezultat al actiunilor altora. NU! NOI suntem in centrul actiunii.
Piata fortei de munca si inteligenta artificiala
Urmaresc indeaproape piata fortei de munca, vad cerintele in crestere ale companiilor dar, in acelasi timp, sesizez o scadere a competentelor candidatilor. Dar ce determina acest trend descendent? In primul rand, cei mai multi candidati nu se pot evalua; nu isi adreseaza niste intrebari firesti – unde sunt eu, unde vreau sa ajung, cum pot sa ajung acolo? Unii nu au un scop care sa le ofere motivatia necesara actiunii. Multi nu au o imagine globala despre cum arata viitorul si nu stiu pentru ce sa se pregateasca. Iar aici, chiar avem o problema.
Ne-am obisnuit sa gandim pe termen scurt, sa ne setam scopuri mici, sa ne mentinem in zona de confort. Astfel, fara sa ne dam seama, in cativa ani, ne trezim in afara pietei muncii, unde este vital sa ramanem activi pentru urmatorii 20 – 40 de ani.
Sunt interesata de impactul inteligentei artificiale, pentru ca AI (artificial intelligence) va redefini piata fortei de munca, la nivel global. Yuval Harari ne semnaleaza potentialul inteligentei artificiale, atat cel pozitiv, cat si cel negativ. Personal, nu o vad ca pe o amenintare, ci ca pe o oportunitate. Este important sa construim o relatie cu inteligenta artificiala, sa o intelegem, sa ii exploram potentialul si modul in care ne poate ajuta, sa ii definim limitele de decizie si sa dezvoltam etica functionarii ei. Daca vorbim despre Romania, la nivel de AI, avem nevoie de o strategie nationala… 😊 In acest moment, avem un grup de lucru, initiat de Romanian Business Leaders, in cadrul proiectului Repatriot: https://repatriot.ro/inteligenta-artificiala-levierul-cu-care-romania-ar-putea-urca-in-topul-mondial/. Guvernul Romaniei, in anul 2019, are alte prioritati.
Yuval Harari, fata in fata cu viitorul
Care sunt certitudinile? Anul 2019 ne-a gasit, la nivel de educatie, punand accent tot pe informatie si cantitate livrata, cu toate ca stim ca aceasta informatie este la un click distanta. In ciuda teoriilor profesorului Harari, punem accent pe memorare si recompensam redarea mecanica a unor date. Avem nevoie de interpretarea informatiei, de stabilirea importantei acesteia si, nu in ultimul rand, de determinarea veridicitatii si a utilitatii informatiei. Dar noi inca lucram in sistem puzzle. Odata stabilita relevanta informatiei, se vor realiza conexiunile, la nivel informational, in cadrul unui nou tablou al realitatii. Acest nou model de gandire duce la un produs nou, o noua idee, un proiect diferit. Aceasta este nevoia viitorului.
Yuval Noah Harari este de parere ca educatia nu mai poate functiona dupa vechile modele ale memorarii informatiei. Este nevoie de formarea unor abilitati care sa ne ajute sa trecem prin perioade de reinventare. Educatia noastra nu mai poate fi axata pe deprinderea unor abilitati punctuale, ci trebuie sa incurajeze reinventarea continua. Harari ne ofera si solutia pentru construirea acestui nou model de educatie. Cele doua componente principale sunt: 1. Flexibilitate mentala and 2. Rezerve imense de echilibru emotional. Este necesar sa ne cunoastem foarte bine, sa fim confortabili cu noi insine si, mai ales, sa fim pregatiti sa pasim in afara ariilor cognitive obisnuite si sa ne insusim abilitati noi. Acestea sunt caile prin care, in final, ne vom simti in largul nostru in necunoscut.
Mi-a placut enorm sa parcurg toate cartile profesorului Yuval Noah Harari. Am inceput cu “Sapiens. Scurta istorie a omenirii”, am continuat cu “Homo Deus. Scurta istorie a viitorului”si am ajuns sa citesc toate cartile sale importante. Yuval Harari este unul dintre oamenii care te ajuta sa iti raspunzi la intrebari despre trecut, sa te bucuri de prezent, dar si sa incepi sa te mobilizezi pentru viitorul pe care ti-l doresti.
O alta idee a lui Harari, pe care o citesti printre randuri, vorbeste despre un NOI mare de tot, despre mobilizarea noastra comuna, odata ce ne-am stabilit prioritatile. Impactul nostru va fi considerabil mai mare.
Pe 10 mai 2019, profesorul Yuval Noah Harari va veni in Romania si voi avea deosebita onoare de a-l vedea live. Aceasta intalnire ne va provoca, inca o data, sa iesim din fluxul curent de informatii si sa ne expunem altor perspective, chiar daca, la prima vedere, acestea sunt inconfortabile.
P.S. Ar fi bine sa ne propunem zilnic sa invatam ceva nou, sa ne expunem unor experiente noi, sa scapam, incet, de frica de necunoscut… chiar sa scapam de frica trecerii la actiune, pentru ca nu acceptam ideea unui potential esec.
Drag,
Claudia